|
| |
Ca si alte populatii, geto-dacii au mostenit, din
vremurile īndepartate ale societatii matriarhale, cultul fecunditatii si al zeitei-mama.
Ea este prezenta īn multe statuete apartinānd culturii Cucuteni. Cultul zeitei-mama
continua sa existe si īn zilele noastre, sub formaadorarii fecioarei Maria. Referitor la
transmiterea acestui arhetip, sub diferite nume pe parcursul timpului, putem constata cum
la Efes, unde a fost construit templul zeitei Artemis, una din cele sapte minuni
ale lumii, cultul acesteia a fost īnlocuit cu cel al fecioarei Maria, care conform
traditiei, a trait acolo īn ultima perioada a vietii. Pe locul unde se spune ca a locuit
exista acum o biserica. |
Herodot si Strabon mentioneaza existenta la daci a
zeitei Bendis, zeita Lunii, a farmecelor si vrajilor, corespunzatoarea Artemisei
grecilor. Imaginea ei apare īn mai multe reprezentari plastice descoperite pāna īn
prezent.
Cultul zeitei Bendis, care īsi avea templul sau īn Pireu (cf. Strabon) fusese
introdus oficial la Atena īn 429 ī.H., unde la sarbatoarea ei se jertfea o scroafa,
animalul sau preferat. Bendis este "cea mai raspāndita personificare traca a
Mamei Zeilor" (A.Fol si I.Morozov).
Prezenta unei zeitati dace īn panteonul grecesc dovedeste
nivelul spiritual ridicat la care ajunsese civilizatia geto-daca, cu mult īnaintea lui
Burebista, si influenta pe care o exercita asupra civilizatiei elene. |
|
|
Puterea si respectul de
care se bucura zeita mama a facut ca ea sa fie venerata īn practicile magice cum este si
Calusul. Astfel, calusarii se travesteau īn femei, pentru a nu fi recunoscuti de
Rusalii (Iele), care puteau sa-i īmbolnaveasca. Pentru a se proteja, ei venerau fie trei zāne,
fie pe Irodeasa (substitutul zeitei mama). Ei nu īncepeau dansul ritual fara sa
pomeneasca numele Irodesei, iar daca erau ospatati, prima īmbucatura din māncare
trebuia sa fie aruncata sub masa pentru Irodeasa. (Marcel
Olinescu, Mitologie
Romāneasca) |
|
