- Faptura fabuloasa din mitologia româneasca, de aspect femeiesc, umbland la miezul noptii pe coame de dealuri, considerata curent ca un duh nefast multiplicabil; spre a indeparta Vâlvele, copii aprind seara, cand e luna noua, crengute uscate de tamarisc (cãtinã rosie). O varianta de Vâlvã, cu caracter aportopaic, are aspect antropomorf si puteri supranaturale, fiind de fapt un genius publicus, care ocroteste satul de traznet, grindina, vânturi pustiitoare (de aici, credinta ca, alungand norii de grindina de peste dsatele protejate, Vâlvele declanseaza intre ele dueluri ceresti si produs astfel vârtejuri de vânt); pe cer apar atunci Vâlve ca norii zoomorfi. Alte Vâlve patroneaza minele (baile), revelandu-se in aspecte discret antropomorfe celor mai indrazneti (o mina fara minereu e parasita de Vâlvã), sau ocrotesc stâncile si alte detalii din peisajul natural. Forma plurala Vâlve (uneori ca sinonim pentru duhuri sau ca termen apropiat de notiunea de zâne) este atestata la motii din Muntii Apuseni (Transilvania). In general, Vâlvele se impart in doua clase: albe (adica benefice) si negre (malefice), iar intr-o calificare specializata: Vâlva Apei (identificabila cu Stima Apei), Vâlva bucatelor (care patroneaza holdele, ocrotindu-i pe saracii harnici si daruindu-le aur si terenuri agricole si chiar pe propria ei fiica de nevasta, sub interdictia de “a huli bucatele”), Vâlva bãilor (exista, de altfel, numeroase asemenea Vâlve, in vesmânt alb, ca duhuri pazitoare ale minelor; totusi, fiind mutante, ele pot aparea cu chipuri schimbate: mosneag, motan negru cu fata de om etc.), Vâlva banilor (cu puteri nelimitate asupra circuitului monetar), Vâlva comorii (care pazeste, dar si semnaleaza unor alesi comorile ascunse), Vâlva cetãtii (un duh al ruinelor de cetãti), Vâlva ciumei (duh razbunator dirijând molimele), Vâlva lupilor (o varianta feminina din Tara Motilor pentru divinitatea Sânpetru, dar redusa la aspectul de baba justitiara purtand dupa ea o turma de lupi carora le porunceste sa mãnânce oile si vitele batjocorite si neingrijite de stapani), Vâlva pãdurii (similara cu Muma-pãdurii), Vâlva zilelor (cate una pentru fiecare zi a saptamanii, de ex., Martolea), Vâlva pietrelor s.a. In alte zone românesti, printre Vâlve figureaza si alte personaje, Striga, Ciuma, Vântoasele si chiar Ursitoarele.