Lucian din Samosata

  Scitul sau oaspetele

    1.  Nu Anacharsis a venit primul la Atena din  Scitia, dornic a se instrui in cultura greaca, ci inaintea lui a venit Toxaris un barbat intelept si iubitor de frumos, care nazuia sa cunoasca cele mai bune rinduieli. Cit priveste obirsia lui, nu se tragea din vreun neam regesc, nici nu se numara printre purtatorii de pileus  ci era unul din scitii cei multi si din popor, asa cum sint la ei asa numitii « cei cu opt picioare », adica sa fie stapin pe doi boi si o caruta. Acest Toxaris nu s-a mai intors in Scitia, ci a murit la Atena si nu dupa multa vreme a fost trecut in rindul semizeilor, iar atenienii ii jertfesc Medicului strain.

      Acest nume l-a dobindit [Toxaris] dupa ce ajunsese semizeu. Poate ca n-ar strica sa lamuresc care este pricina denumirii si pentru ce motiv a fost socotit in rindul semizeilor, fiind considerat ca unul dintre urmasii lui Asclepios [si  acesta]  ca  sa  va  dati  seama  si  voi  ca  nu  numai  la  sciti  exista  datina  de a-i face pe oameni nemuritori si de a-i trimite lui Zamolxis soli, ci si atenienii au dreptul sa-i zeifice pe sciti in Grecia.

CUM TREBUIE SCRISA ISTORIA

5.  .. Si totusi n-ar fi rau sa li se spuna acelora  in imprejurarea ca ar izbucni vreodata un alt razboi, fie celtii impotriva getilor, fie inzii impotriva bactrilor (caci pe noi nu va indrazni nimeni sa ne infrunte, deoarece toti sint acum supusi autoritatii noastre ), aceia sa compuna mai bine tinind seama de aceste reguli daca li se par indreptatite  

ISTORIA ADEVARATA

II, 17. Vreau sa amintesc si de oamenii insemnati pe care i-am vazut la ei. . . Dintre barbari, pe cei doi Cirus, pe scitul Anacharsis, pe tracul Zamolxis, pe italiotul Numa, apoi pe Licurg din Lacedemona, pe atenienii Focion si Tellos  si pe [cei sapte] intelepti,  cu exceptia lui Periandru . . 

ZEUS TRAGEDIAN

42...  S-au facut multe incurcaturi si fiecare are alta credinta.  Scitii jertfesc unui palos, tracii lui Zamolxis, care este un sclav din Samos venit la dinsii, frigienii [jertfesc] Lunii, etiopienii Zilei... 

ICAROMENIP

16. . . . Sa-ti povestesc in sir toate acestea, dragul meu, mi-e cu neputinta, caci era greu sa si le privesti. Iar cele mai de seama lucruri se infatisau aidoma imaginilor descrise de Homer, pe scut. Intr-un loc erau ospete si nunti, intr-un alt loc tribunale si adunari, in alta parte un om aducea o jertfa, in vecinatate se arata cineva prada durerii, din pricina mortii. Si ori de cite ori priveam la tinutul getilor, nu-i vedeam pe geti decit luptind. Ori de cite ori treceam la sciti, mi-era dat sa-i vad ratacind in carute. Aruncindu-mi putin privirile in cealalta parte, zaream pe egipteni muncind pamintul.  Fenicianul facea negustorie, cilicianul  prada,  laconianul  biciuia  sclavii, iar atenianul pleda procese. 

OAMENI CU VIATA LUNGA

10. . . . Cum afirma Demetrios din Callatis si altii, Ateas, regele scitilor, care s-a luptat  la Istru impotriva lui Filip a cazut [in lupta] la virsta de peste nouazeci de ani. Bardylis, regele ilirilor, se zice ca a luptat  calare in razboiul impotriva lui Filip, la nouazeci de ani impliniti. Teres  regele odrisilor, — dupa cum spune Teopomp — si-a dat sfirsitul la nouazeci si doi de ani.  

ADUNAREA  ZEILOR

9. Prin urmare scitii si getii, dupa ce vad acestea si ne spun un lung « bun ramas », devin nemuritori; si zeifica pe cine vor, in acelasi fel in care si Zamolxis,  desi sclav, a fost trecut pe lista zeilor, strecurindu-se nu stiu cum. 

SCOLII LA ICAROMENIP AL LUI LUCIAN

16.  . . .Tinutul getilor, tara getilor. Getii, un neam barbar, si  puternic,  care  se  ridicase impotriva romanilor si ii umilise pina la platirea tributului; dar mai tirziu, cind avea rege pe Decebal, a fost pina intr-atita de zdrobit de catre Traian, incit tot neamul ajunsese la vreo patruzeci  de barbati, dupa cum povesteste Criton  in Getice