DAVA-denumire geto-daca pentru oras.
Era de fapt un centru tribal ,o asezare mai
insemnata ,de obicei intarita.
Dava apare ca sufix la cele mai
multe localitati din Dacia si adesea
dadea numele tribului care locuia in prejurul cetatii

Davele dacilor

          Urmare a perfectionării si generalizării uneltelor de metal, avântul economic si explozia demografică au impulsionat, în secolele XII - IV î.e.n. trecerea la realizarea unor lucrări de fortificare de mari proportii, suprafete de până la 30 hectare fiind amenajate ca fortificatii de refugiu ( Sântana, Cornesti, Ciceu-Corabia - jud. Bistrita-Năsăud). Ridicate pe înăltimi greu de atins, constructiile se adaptau perfect terenului, îndeosebi în zona muntoasă si deluroasă, pe directiile slab protejate natural fiind amenajate santuri de apărare de mari dimensiuni (adâncime de 4 m si lătime de cca. 13 m la Sântana) si valuri de pământ puternice (25 m lătime la 7 m înăltime tot la Sântana), întărite, în functie de materialul existent în zonă cu miez de piatră nefasonată, cu ziduri de sprijin de piatră (Seica Mică, jud. Sibiu, Sona, jud. Alba, Ciceu-Corabia jud. Bistrita-Năsăud), sau placate cu lespezi de piatră acoperită cu lut ars (Babadag jud. Tulcea). În zonele de câmpie, unde, adesea, era necesară ridicarea circulară a fortificatiilor, se utilizau lutul si lemnul, tehnica constând în realizarea unui nucleu de arsură prin ardere deschisă sau aplicarea "turtelor" de pământ pe un schelet de pari si bârne transversale ( Popesti, jud. Giurgiu; Bucovăt, jud. Dolj) .


              În secolele VIII - IV î.e.n. conceptia si executia fortificatiilor se perfectionează generalizându-se asezările tip pinten barat, apărate de santuri, valuri de pământ cu palisarde de mari dimensiuni, cu ziduri de piatră sau cărămidă, "bastioane" si poartă cu intrare "în cleste" reprezentative fiind cele de la Seica Mică (jud. Sibiu), Cotofenii de Jos (jud. Dolj). Apar ca o dovadă a evolutiei sociale si politice, a accelerării procesului de constituire a statului, cetătile puternice de mare importantă strategică, cu ziduri, valuri de pământ cu miez de piatră, santuri succesive etc. ca cele de le Cotnari si Stâncesti în Moldova, Voievodeni (jud. Mures), Bodoc (jud. Covasna) etc. În epoca următoare, a afirmării statale la geto-daci (sec. III î.e.n. - I e.n.) asezările fortificate si cetătile de resedintă ale căpeteniilor sau cele cu rol de acropolă închizând incinte restrânse vor începe să se constituie în sisteme de fortificatii, ridicate prin munca colectivă a obstiilor uniunilor politice regionale. Centre politice pot fi identificate în zonele complexului fortificat Jigodin (jud. Harghita), la Poiana (Piroboridava) - Barbosi (jud.Galasi), Cozla-Bâtca Doamnei (Petrodava?)(jud. Neamt), Piatra Craivii-Cugir-Sona (jud. Alba), Polovragi (jud. Gorj), Ocnita (Buridava - jud. Vâlcea), Cetăteni (jud. Arges), Pietroasele(jud. Buzău), Câmpuri-Surduc (jud.Hunedoara), Tilisca - Arpasu de Sus (jud. Sibiu), etc. Inegalabil rămâne însă sistemul de fortificatii incluzând cca 200 Km.2 din Muntii Orăstiei având ca punct de plecare centrul politic de la Costesti si cel religios (Kogaionon) din zona Grădistei Muncelului, unde se va ridica Sarmizegetusa Regia capitala statului unificat al geto-dacilor, apărată de fortificatiile de la Faeragu, Vârful lui Hulpe, Prisaca, Cetătuia si cetătile Blidaru, Piatra Rosie, Bănita, Căpâlna.
             Piatra se impune ca principal material de constructie si acolo unde aceasta lipsea (la ses), cărămizile (lupe) de lut . Majoritatea cetătilor dacice însă au fost ridicate în tinuturi muntoase printr-o perfectă integrare a constructiilor în peisajul specific montan, imaginea contemporanilor fiind aceea sugerată de Florus, a dacilor "aninati de munti".


           Constructorii daci au adaptat particularitătilor terenului nu numai planul cetătilor ci si tehnica de inspiratie elenistică, rezultatul fiind aparitia genului original de zid-murus Dacicus: gros de la 1 la 3 metri (prin dublare la cetătile refăcute de Decebal) cu două fete (exterioară si interioară) din blocuri variabile(0,6-0,8 m lungime, 0,4-0,6 m înăltime, 0,3-0,4 m grosime) de piatră tăiată regulat (opus quadratum), între care se tasa un emplecton de pământ si pietris; pentru realizarea coeziunii părtilor componente (piatra legată cu mortar a fost identificată doar la Dava de la Cetăteni-Arges, ca mărturia legăturilor culturale cu lumea romană) în partea superioară ale blocurilor se tăiau jgheaburi ("babi") în care se introduceau capetele bârnelor care, străbătând emplectonul, făceau legătura între cele două fete ale zidului. Dublate uneori de valuri de pământ si santuri, zidurile de incintă închideau la colturi bastioane patrulatere de apărare, în timp ce, în interior se aflau sub supravegherea turnurilor locuintă. Astfel construite, cetătile dacilor s-au dovedit în măsură să reziste masinilor de război romane soldatii lui Traian fiind nevoiti să înfrunte "multe primejdii" în "muntii cei întăriti cu ziduri", să facă mari sacrificii ca să poată lua "cu pericole, munte după munte".

Amutria

Aizis

          Asezare dacica din Banat, atestata in timpul primei campanii a romanilor impotriva dacilor in fragmentul unic din Memoriile de campanie ale imparatului Traian pastrat de gramaticul Priscianus (VI; 13), Ptolemeu (Geografia; IV; 14). Identificata ipotetic pe teritoriul comunei Firlig, jud. Caras-Severin  

Arcidava

          Localitate in Dacia mentionata de Ptolemeu ( Geografia; III; 8, 4) sub numele de Argidava iar de Tabula Peutingeriana sub numele de Arcidaba. Asezarea civila pe drumul Lederata-Tibiscum a gazduit castrul roman in care stationa Cohors I Vindelicorum. Identificata pe teritoriul camunei Varadia, jud Caras-Severin 

Argedava

          Asezare getica de tip dava, resedinta a unei capetenii importante getice, probabil tatal lui Burebista. Mentionata in decretul dat in cinstea lui Acornion din Dionysopolis. Localizata de unii cercetatori, la Popesti, pe Arges. 

Arcinna

          Localitate in Dacia situata potrivit lui Ptolemeu (Geografia ; III ; 5 ; 4) undeva in Cimpia Dunarii. Neindentificata inca. 

Arcodabara

          Localitate in Dacia situata, potrivit pui Ptolemeu (Geografia ; III ; 8 ; 4) undeva in nordul Transilvaniei. Neindentificata inca.

Cumidava

          Asezare geto-dacica mentionata de Ptolemeu (Geografia ; III ; 8 ; 4) printre orasele Daciei romane. Atestata epigrafic in epitetul topografic-geografic al unei cohorte auxiliare care a stationat in castrul de la Cumidava (coh.Vind [elicorum] Cumidav [ensis] Alexandrina) intre anii 222-235 en. Identificata pe teritoriul comunei Risnov ( jud. Brasov). 

Deva

          Oras in judetul Hunedoara in apropierea caruia, pe dealul Cetatii Deva, au fost descoperite mai multe niveluri de locuire incepind cu epoca bronzului. Perioada clasica a culturii geto-dace (sec. 2 ien-sec 1 ien) prezinta indicii care duc la concluzia ca aici a existat o cetate dacica de tip dava. 

Dinogetia

          Asezare geto-dacica mentionata de Ptolemeu (Geografia ; III ; 8 ; 2 ; 10 ; 1) pe malul sting al Dunarii, la varsarea Siretului in Dunare. 

Dokidava

          Localitate in Dacia, situata, potrivit lui Ptolemeu ( Geografia ; III ; 8; 4) in nord vestul Romaniei sau in Ucraina Subcarpatica. Unii cred ca numele autentic ar fi Dakidava. Identificata ipotetic cu asezarea dacica de la Simleul Silvaniei.   

Genucla

        Cetate pe malul drept al Dunarii, resedinta a regelui get Zyraxes, asediat de catre M.Licinius Crassus, in campania acestuia impotriva getilor dobrogeni ( Dio Cassius, 51; 26; 5-6). Pentru localizarea tarii lui Zyraxes in nordul Dobrogei pledeaza si imprejurarea ca getii din partea locului se alaturasera luptei cetatilor grecesti impotriva lui M. Antonius Hybrida si ca, dupa infringerea romanilor, citeva stindarde luate ca prada se pastrau in Genucla.

Helis

          Cetatea de scaun a lui Dromihete, situata poate pecursul superior al Argesului (Diodorus Siculus ; XXI ; 12). Neindentificata sigur inca, unii cercetatori o indentifica insa cu fortificatia de la Pacuiul lui Soare. 

Marcodava

          Localitate in Dacia, situata, potrivit lui Ptolemeu (Geografia ; III ; 8 ; 4) undeva in Transilvania centrala. Unii cercetatori considera ca numele real ar fi fost Maro-dava sau Mariso-dava—dupa numele riului Maris—si o plaseaza in zona Ocna-Muresului. Neindentificata inca. 

Napoca

          Oras roman din Dacia dezvolat pe locul unei localitati dacice ( Ptolemeu ; Geografia ; III ; 8 ; 4 ; Tabula Peutingeriana ; Geog. Rav. IV ; 7) 

Netindava

          Localitate in Dacia, mentionata de Ptolemeu (Geografia ; III ; 8 ; 4) si situata, potrivit coordonatelor acestuia undeva in Muntenia subcarpatica sau pe riul Ialomita. Neindentificata inca. 

Patridava

          Localitate in Dacia, situata, potrivit lui Ptolemeu (Geografia; III; 8; 4), in Carpati rasariteni. Dupa unii cercetatori ar fi o alta denumire pentru Petrodava. Neindentificata inca.     

Pelendava

       Puternică cetate geto-dacică, în antichitate cu rădăcini neolitice atestate arheologic de aproximativ 7500 de ani, dar a carei dezvoltare se amplifica odata cu regatul lui Burebista, asezarea devine sub stăpânirea romană un important castru asezat în locul de întâlnire a dealurilor Podisului Getic cu Câmpia Olteniei.  Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana - o harta a imperiului roman, realizata ca urmare a initiativei imparatului roman Caracalla. Anul 225 (cand s-a definitivat aceasta harta - in timpul lui Severus Alexander) este considerat data primei mentiuni documentare a celei mai vechi asezari din vatra actualului oras.

Petrodava

          Localitate in Dacia, situata,  in  nordul Moldovei ( Ptolemeu ; Geografia; III; 8; 4). Identificata ipotetic cu grupul de asezari dacice din zona orasului Piatra Neamt. 

Piroboridava

          Asezare in Moesia Inferior, situata potrivit lui Ptolemeu (Geografia; III; 10; 8), pe Siret. Identificata cu asezarea daca de la Poiana (com. Nicoresti ; jud. Galati) 

Ramidava

          Localitate in Dacia, situata potrivit lui Ptolemeu (Geografia; III; 8; 4) in nord-estul Munteniei. Localizata de unii cercetatori cu asezarea dela Drajna de Sus, jud Prahova. 

Ranisstorum

          Localitate in Dacia, in centrul Transilvaniei (zona Mures-Tirnave) atestata in epitaful unui subofiter roman: ‘’quod cepisset Decebalum et caput eius pertulisset ei Ranisstorum’  . Ultimele cercetari o situează lîngă cetatea dacica de la Apoulon, respectiv pe inaltimea de la Piatra Craivei.

Romula

          Oras roman in Dacia ridicat pe locul asezarii dacice Malva. Indentificat pe teritoriul satului Resca, com. Dobroslaveni, jud. Olt. 

Rusidava

          Castru roman de piatra si asezare civila ridicat pe locul unei asezari dacice situata pe Valea Oltului pe drumul ce ducea de la Romula la Apulum. Mentionata in Tabula Peutingeriana ( VII, 4) intre Acidava si Pons Aluti.  Indentificata pe teritoriul cartierului Momotesti al orasului Dragasani. 

Sacidava

          Asezare geto-daca si apoi castru roman in Dobrogea, pe malul drept al Dunarii. 

Sangidava

          Localitate in Dacia, situata, conform lui Ptolemeu (Geografia ; III, 8 ; 4) in nordul Transilvaniei centrale. Neindetificata inca.

Singidava

          Localitate in Dacia a carei locatie este in vestul Transilvaniei ( Ptolemeu; Geografia; III; 8; 4) Prima parte a numelui a fost raportata la numele tribului dac al Singilor. Indentificata ipotetic cu cetatea dacica de la Cugir. 

Sucidava

          Asezare geto-daca, apoi oras roman ( Notitia Dignitatum, Or. ; XLII,39 si Procop. De aed.; IV; 6), situata pe malul sting al Dunarii, indentificata pe locul satului Celei, jud Olt. 

Tamasidava

          Localitate in Moesia Inferior situata pe malul sting al Siretului (Ptolemeu ; Geografia : III ; 8 ; 4). Indentificata cu asezarea geto-dacica de la Racatau de Jos, comuna Horgesti, jud. Bacau. 

Tapae

          Localitate in sud-vestul Daciei, asezata pe trecatoarea dintre Caransebes si Hateg, indentificata ipotetic cu Portile de Fier ale Transilvaniei. Aici au avut loc luptele dintre Decebal si Tettius Iulianus (88en) si dintre Decebal si Traian (Dio Cassius, LXVIII,8 ; LXVII,10). 

Troesmis

          Cetate traco-getica si apoi oras roman pe malul drept al Dunariila 15 km sud de Macin, indentificata pe teritoriul comunei Turcoaia, jud. Tulcea. (Ovidiu; Ex Ponto; IV; 9; 78-79) 

Utidava

          Localitate in Dacia, situata pe Valea Oituzului (Ptolemeu ; Geografia ; III ; 8 ; 4). Indentificata ipotetic cu asezarea dacica de pe inaltimea Titelca din comuna Tisesti, jud.Bacau. S-a presupus deasemenea o legatura etimologica intre numele actual Oit-uz si Uti-dava. 

Zargidava

          Localitate in Moesia Inferior situata pe Siret (Ptolemeu ;Geografia ; III ; 10 ; 8). Indentificata ipotetic cu asezarea geto-dacica de la Bratu ( com. Negri, jud. Bacau). 

Ziridava

          Asezare dacica (sec.2 ien—sec. 1 en) mentionata de Ptolemeu in vestul Daciei (Geografia; III; 8; 4). Indentificata la Pecica judetul Arad.

Zurobara

          Localitate in Dacia, situata in Banat ( Ptolemeu; Geografia; III; 8; 4). Neindentificata inca. 

Zusidava

          Localitate in Dacia situata in nordul Munteniei (Ptolemeu, Geografia ; III ; 8 ; 4). Neindentificata inca.